Analiza funcțională a conversației dintre oameni și inteligența artificială: un model ipotetic
Pardo-Cebrián, Abalo-Rodríguez, Moreno-Fernández și Virúés-Ortega / UNED, Universidad Francisco de Vitoria, Universitatea din Auckland și ABA España. Este un model conceptual.
De la ce pornesc
Agenții conversaționali vorbesc în limbaj natural și sunt folosiți tot mai mult și pentru schimburi personale. Unii utilizatori îi descriu ca pe un spațiu sigur, fără judecată, care oferă sprijin emoțional. Conceptul amintește cifre din literatură referitoare la interacțiunea actuală cu agenți AI: aproximativ 700 de milioane de utilizatori săptămânali și peste 2,5 miliarde de mesaje pe zi, iar aproximativ 27% dintre utilizatori caută sfaturi personale, companie sau gestionarea stresului. Utilizarea intensă a fost asociată cu anxietate socială și singurătate.
Întrebarea
În ce condiții poate utilizarea inteligenței artificiale conversaționale să persiste, să se intensifice, să se generalizeze sau să înlocuiască alte comportamente, ajungând la tipare problematice?
Trei ipoteze funcționale
- Căutarea de sprijin pentru probleme personale. O persoană cu suferință emoțională sau lipsită de interacțiune socială de sprijin găsește un răspuns disponibil, fără pedeapsă. Consecința este atenție, validare și ghidare, dar și scăderea autocriticii. Pe termen lung, chatbotul poate deveni o sursă stabilă de sprijin, iar contactul cu consecințe corective umane se poate reduce.
- Gestionarea îngrijorării sau a suferinței. Cererea repetată de asigurări sau de interpretarea simptomelor este recompensată prin scăderea anxietății. Pe termen lung, poate scădea contactul cu incertitudinea și toleranța la disconfort.
- Delegarea deciziilor personale. Persoana întreabă chatbotul ce să aleagă și primește soluții și validare. Pe termen lung, decizia independentă poate deveni mai puțin fluentă și mai costisitoare ca efort.
Pentru fiecare ipoteza, operațiunea motivațională, stimulul, răspunsul, consecința și variabilele dispoziționale, de exemplu un istoric în care dezvăluirea către alți oameni a fost pedepsită, fac ca aceste ipoteze să se constituie în reale ipoteze de proiectat în viitor.
Autorii acestui experiment abstract consideră că valoarea modelului rezidă în faptul că traduce categoria largă de „utilizare problematică” în relații funcționale potențial observabile și manipulabile. Aceste relații pot ghida tehnologii mai sigure și strategii de prevenire. Contingențele pot fi cu atât mai puternice cu cât alternativele umane cer mai mult efort sau au fost asociate cu critică sau lipsă de
De altfel într-un studiu randomizat al Fang și colegii, 2025, care s-a desfășurat timp de 4 săptămâni, cu 981 de participanți, nu a găsit efecte semnificative ale condițiilor experimentale asupra singurătății și a socializării. Participanții care însă au folosit voluntar mai mult chatbotul AI au avut rezultate consecvent mai slabe, iar încrederea mai mare în chatbot a fost asociată cu dependență emoțională mai mare. Momentan este doar o asociere, nu o cauză dovedită. Dar viitorul ne va spune dacă în realitate lucrurile nu vor evolua fix în această direcție.