Jocul Comportamentului Bun: prezentarea sau eliminarea punctelor în clasă
Halldórsdóttir, Pétursdóttir și Sveinbjörnsdóttir, de la Universitatea din Islanda, finanțat de Icelandic Research Fund, s-au jucat cu conceptul din Good Behavior Game.
De ce a fost făcut
Jocul Comportamentului Bun (Barrish, Saunders și Wolf, 1969) este o strategie de management al clasei cu contingențe de grup. Studiul a comparat două versiuni: în varianta cu prezentare, profesorul acordă puncte echipelor care respectă regulile. În varianta cu eliminare, punctele se scad la încălcarea regulilor.
Cum a fost făcut
Au participat doi învățători de clasa întâi, fiecare cu o clasă de 19 elevi, într-o școală primară publică incluzivă din zona capitalei Islandei. Treisprezece elevi au fost identificați de profesori drept la risc, din cauza comportamentului dificil și a implicării academice scăzute. După linia de bază și un atelier de două ore pentru profesori, cele două versiuni ale jocului au alternat cu o condiție de comparație, într-un design cu elemente multiple, în lecții cu muncă independentă.
S-au folosit înregistrare pe intervale parțiale de 10 secunde, timp de 10 minute, pentru comportamentul perturbator, implicarea academică și feedbackul profesorului. Zgomotul a fost măsurat cu două sonometre plasate la capetele clasei.
Ce s-a descoperit
- Comportament perturbator. În clasa 1, media a fost 46% în bază și 9% cu joc. În clasa 2, de la 44% la 4%. În condiția de comparație, media a fost 36%. Efectele au fost mai puternice cu varianta cu prezentare.
- Implicare academică. Clasa 1: de la 47% la 89%. Clasa 2: de la 44% la 92%.
- Feedbackul profesorilor. Feedbackul pozitiv a crescut de la 5% la 24% în clasa 1 și de la 7% la 26% în clasa 2. Feedbackul negativ a scăzut de la 2% la 0% și de la 0,4% la 0%.
- Zgomot. În clasa 1, 57 dB în predarea obișnuită și 50 dB cu joc. În clasa 2, 57 dB și respectiv 45 dB.
- Preferințe. Varianta cu prezentare a fost preferată de 75% dintre elevi. Toți profesorii au preferat cealaltă variantă.
Concluzia autorilor
Comportamentul elevilor, implicarea academică, feedbackul profesorilor și nivelul de zgomot s-au îmbunătățit cu ambele versiuni. Profesorii pot alege versiunea după preferința lor sau a elevilor.
Contextul
- Jocul a fost descris pentru prima dată în 1969, într-o clasă a patra, cu o scădere de 80–90% a comportamentului perturbator.
- Flower și colegii, 2014, Review of Educational Research: o meta-analiză a 22 de articole din 1970–2013 a găsit un efect moderat spre mare asupra comportamentelor-problemă în școli, la fel în ciclul primar și secundar.