autismedu.org

Autostimulări versus stereotipii

3 min de citit

Mulți părinți se sperie de ceea ce face copilul cu mâinile, cu roțile mașinii sau cu obiectele. De cele mai multe ori nu spune nimeni ce sunt, de fapt, aceste comportamente. Sunt două lucruri diferite, și dacă le confunzi, alegi strategia greșită.

Autostimulările: ceva ce face toată lumea. Fac parte din natura umană.

O autostimulare este orice faci singur, fără aportul sau cu ajutorul altei persoane, pentru a-ți crea plăcere. Citești literatura, dai scroll pe telefon, cânți în baie, bei o cafea, te uiți la un serial. Toate îți creează plăcere. Pe toate le faci singur. Toate sunt autostimulări. Nu sunt un simptom al autismului, sunt parte din natura umană.

Copilul cu autism are însă puține abilități și, de aceea, puține interese. Autostimulările lui se învârt încă în jurul acelorași lucruri, și de aici par ciudate: flutură mâinile, învârte roțile de la mașinuță, se uită din lateral la o suprafață, se învârte în cerc, pune ceva în gură. Pentru că, potrivit intereselor lui, astea sunt plăcerile pe care a descoperit că și le poate crea singur.

Stereotipiile: rutine care dau siguranță

Stereotipiile sunt rutinele prin care copilul se simte în siguranță. Aliniază obiecte, urcă și coboară scări odată și încă o dată, deschide și închide sertare, vrea mereu același drum, aceeași pernă, aceeași periuță de dinți, aceeași mâncare. Un bebeluș obișnuit face ceva asemănător când își pune suzeta în gură. Scopul lor nu e plăcerea, ci sentimentul de siguranță.

Cum te raportezi la ele

Atacul frontal nu funcționează. Dacă îi spui copilului să nu mai facă sau îl blochezi fizic, de obicei pierzi lupta, pentru că lupta e cu o caracteristică umană, nu cu autismul. Alege-ți cu grijă bătăliile.

Autostimulările.

  1. Dacă nu se constituie într-o barieră în învățare, nu interveni. Chiar dacă te deranjează sau îți este rușine în fața altora.
  2. Dacă trebuie, nu o oprești, ci o localizezi: unde și când are voie, de exemplu în camera lui, la anumite ore.
  3. Între timp îl înveți abilități noi și îi dezvolți alte interese. Cu cât are mai multe, cu atât renunță singur la o parte dintre autostimulările deranjante.

Stereotipiile. Pentru cine știe să le folosească, sunt un punct de plecare bun. Dacă îl vezi cum aliniază obiecte, nu strica aranjamentul. Aliniază și tu alături de el, după regulile lui, și adu mai multe obiecte. În una-două săptămâni copilul începe să aibă încredere că nu îi strici jocul. Din acel moment poți comenta ce faci și să predai concepte: primul, ultimul, la mijloc.

Ce faci de mâine

  1. Fă o listă cu ce face copilul în mod repetat. Împarte-o în autostimulări (ceva ce face singur, pentru plăcere) și stereotipii (rutine care îi dau siguranță).
  2. Pentru fiecare, întreabă-te: împiedică copilul să învețe altceva? Dacă nu, lasă-o în pace.
  3. Alege un obiect pe care îl aliniază sau îl învârte și joacă-te alături de el 10 minute, după regulile lui. Fără să întrebi, fără să încerci să îl faci să se joace funcțional.
  4. Alege un interes nou, apropiat de ce îi place, și arată-i-l. Nu îl impune.
  5. Dacă autostimularea chiar împiedică învățarea, cere ajutor unui analist comportamental. Nu o suprima singur.
Ai o întrebare sau vrei să ne spui ce te-a ajutat?Scrie-ne la contact@autismedu.ro.