Ce spun studiile despre intervenția timpurie
Când auzi cifre despre rezultatele intervenției de Analiză Comportamentală Aplicată e firesc să te întrebi de unde vin. Mai jos sunt cele mai cunoscute studii, cu ce au găsit și cu limitele lor. Cifrele sunt medii pe grupuri de copii. Nu sunt promisiuni pentru copilul tău.
Primul studiu care a schimbat totul
În 1987 Lovaas a raportat că 9 din 19 copii din grupul cu intervenție intensivă (47%) au ajuns la funcționare intelectuală și educațională normală. În grupul de comparație a ajuns doar 2%. La urmărirea făcută când copiii aveau în medie 11,5 ani, 8 din cei 9 copii cu cele mai bune rezultate nu se mai deosebeau de copiii obișnuiți la testele de inteligență și de comportament adaptativ.
Studii care au repetat rezultatul
- Sallows și Graupner (2005): 48% dintre copii au avut rezultate medii și reușeau în clase obișnuite la 7 ani.
- Cohen (2006): 29% erau complet incluși în învățământul obișnuit fără ajutor, iar 81% erau în învățământul obișnuit, cu sau fără sprijin.
Un program din comunitate, nu din laborator
Leaf și colegii (2011) au urmărit 64 de copii din patru centre din California, Marea Britanie, Australia și Hong Kong. Dintre ei 39% au ajuns într-o clasă obișnuită, la nivelul clasei, fără niciun sprijin. Alte 31% au ajuns în clasă obișnuită cu sprijin minim. Adică 70,3% au ajuns în școala de masă. Studiul nu a avut grup de comparație, iar rezultatele au fost măsurate de personalul programului, nu de evaluatori din afară.
Câte ore pe săptămână
Ghidurile Consiliului pentru Certificarea Analiștilor Comportamentali (BACB) vorbesc de două tipuri de intervenție:
- Analiza Comportamentală Aplicată focalizată: 10–25 de ore pe săptămână, pe câteva ținte (de exemplu o abilitate sau un comportament-problemă).
- Analiza Comportamentală Aplicată comprehensivă: 30–40 de ore pe săptămână, pe mai multe domenii: comunicare, social, cognitiv, adaptativ. Tipul acesta de intervenție și o astfel de intensitate se folosesc atunci când obiectivul este recuperarea completă a cât mai multor abilități și integrarea în învățământul de masă.
Numărul de ore se stabilește după nevoile copilului, adică după câte abilități îi lipsesc, nu după vârstă sau severitatea diagnosticului.
Calitatea intervenției, vârsta de început și implicarea familiei contează la fel de mult ca numărul de ore.
Cum citești aceste studii
- Majoritatea au avut puțini copii și nu toate au avut grup de comparație.
- Definiția „rezultatului bun” diferă de la un studiu la altul (IQ, tipul de clasă, sprijinul primit).
- Mediile ascund diferențe mari. Unii copii progresează mult, alții mai puțin, iar pentru niște copii nu se poate prevedea de la început.
- Studiile spun ce s-a întâmplat în grupuri. Ele nu pot spune ce se va întâmpla cu copilul tău.
Ce rămâne
Studiile în care intervenția a fost intensivă și a început devreme arată că o parte importantă dintre copii pot ajunge la funcționare apropiată de normal și pot merge la școala obișnuită. Nu toți copiii și nu în același ritm. Tocmai de aceea merită să începi cât mai devreme și să înveți să lucrezi și tu acasă.
Surse
- Lovaas (1987), Journal of Consulting and Clinical Psychology, 55(1), 3–9.
- McEachin, Smith și Lovaas (1993), American Journal on Mental Retardation, 97(4), 359–372.
- Sallows și Graupner (2005) și Cohen (2006), rezumate pe CEBC.
- Leaf, Taubman, McEachin, Leaf și Tsuji (2011), Education and Treatment of Children, 34, 259–285, rezumat pe ASAT.
- BACB, Clarifications ASD Practice Guidelines, ed. a 2-a.