autismedu.org

Scurta istorie a Analizei Comportamentale Aplicate

7 min de citit

De la Darwin la Skinner

În 1859 Charles Darwin publica Originea speciilor și punea o întrebare esențială: cum s-au dezvoltat speciile? Teoria lui a arătat că ajustarea comportamentului la mediu hotărăște cine supraviețuiește și evoluează. Ajustarea comportamentului la mediu înseamnă, simplu spus, să învăț din ce trăiesc ca să pot face mâine o acțiune mai bine decât azi.

Ideea a generat o mulțime de experimente despre învățare. Edward Thorndike a studiat cum se poate organiza educația pe principii comportamentale. Ivan Pavlov a arătat legătura dintre stimulii din jur și comportament prin ceea ce s-a numit „reflexul condiționat”. John Watson a adus ideile spre comportamentul uman.

B. F. Skinner, un psiholog american considerat părintele Analizei Comportamentale Aplicate, a condus experimente și studii între 1930 și 1955. El a definit comportamentul ca fiind tot ce face sau spune o ființă umană, ceva ce se vede și se poate măsura. Tot el a descris felul în care învățăm: un antecedent (ce se întâmplă înainte), un comportament și o consecință (ce urmează). Este A-B-C-ul învățării. Dacă după un comportament urmează ceva plăcut, comportamentul respectiv se repetă mai des.

O știință a comportamentului

După Skinner oameni de știință din mai multe universități americane i-au dezvoltat ideile și conceptele. Din rafinarea lor a apărut Analiza Comportamentală Aplicată, o știință a comportamentului uman: de unde vine, cum evoluează și cum poate fi schimbat. Ea pleacă de la o idee simplă: dacă vrei să îmbunătățești viața unui om, cel mai eficient este să lucrezi direct cu comportamentul lui, ajutându-l să învețe mai repede și să evolueze.

În anii ’50 un grup de cercetători de la Washington University, printre care Donald Baer, Sidney Bijou, Todd Risley și Montrose Wolf, a început cercetări bazate pe ideile lui Skinner. Ulterior mulți dintre ei s-au mutat la Kansas University. În 1968 au lansat prima revistă științifică de Analiză Comportamentală Aplicată, Journal of Applied Behavior Analysis. Revista a avut peste 1.500 de abonați înainte de primul număr.

În același an Baer, Wolf și Risley au stabilit cele 7 dimensiuni ale unei intervenții de Analiză Comportamentală Aplicată:

  1. Aplicat: se ocupă de comportamente importante pentru viața persoanei.
  2. Comportamental: se ocupă de comportamente care se văd și se pot măsura.
  3. Analitic: datele arată că schimbarea vine din intervenție.
  4. Tehnologic: procedurile sunt descrise atât de bine încât pot fi repetate de altcineva.
  5. Conceptual sistematic: intervențiile se bazează pe principiile Analizei Comportamentale Aplicate (recompensă, antecedent, consecință).
  6. Eficient: produce schimbări importante și utile.
  7. Cu generalizare: ceea ce s-a învățat e durabil în timp, în locuri diferite și cu persoane diferite.

Astăzi Analiza Comportamentală Aplicată se folosește în peste 350 de domenii, fără legătură cu autismul. Printre ele sunt traumatismele craniene și recuperarea, ecologia, sănătatea publică, dependența de substanțe, prevenirea relelor tratamente aplicate minorilor, managementul organizațiilor, sportul, educația, pediatria și geriatria.

Prima legătură a intervențiilor de Analiză Comportamentală Aplicată cu autismul

Pe la începutul anilor ’70 un grup de cercetători din domeniul Analizei Comportamentale Aplicate au pus o întrebare: dacă știm cum învață omul și avem intervenții care accelerează învățarea, de ce nu construim astfel de intervenții pentru cei care ar avea cel mai mult de câștigat? Adică pentru persoanele cu autism.

Ivar Lovaas a absolvit studiile de master în 1955 și și-a luat doctoratul în 1958 la Washington University, sub îndrumarea lui Sidney Bijou. În 1961 a fondat departamentul de Analiză Comportamentală Aplicată de la University of California, Los Angeles (UCLA). Timp de aproape 50 de ani a format o generație de specialiști în Analiza Comportamentală Aplicată.

În 1987 echipa lui a publicat un studiu care a schimbat tot ce se credea despre copiii cu autism. 9 din 19 copii (47%) din grupul care a primit intervenție intensivă de Analiză Comportamentală Aplicată au ajuns, după 3 ani, la nivelul copiilor fără autism. Fuseseră diagnosticați cu autism în formă gravă și începuseră programul înainte de a împlini 42 de luni. Ei au intrat apoi în școli obișnuite fără sprijin. Era prima dovadă documentată că un copil cu autism sever, poate deveni un adult independent și activ.

Următorii aproximativ 20 de ani au adus peste 25 de studii de același fel, din toată lumea, făcute de alți cercetători. Toate au ajuns la concluzia că între 45% și 70,3% dintre copiii cu autism mediu sau sever care încep un program intensiv de Analiză Comportamentală Aplicată înainte de 42 de luni pot recupera decalajul față de copiii fără autism – faptul că au acest potențial nu garantează că se va și întâmpla, din cauza multor alte variabile prezente pe parcursul procesului – și pot merge la școală în învățământul de masă.

Două drumuri în intervenția de Analiză Comportamentală Aplicată

Cercetările de Analiză Comportamentală Aplicată pentru autism au luat două direcții.

Prima a plecat de la Lovaas, la UCLA: o predare structurată, în pași mici, bazată pe A-B-C-ul învățării. Se numește DTT (discrete trial teaching, adică învățare în încercări separate). Lovaas și echipa lui au inventat metoda și i-au definit caracteristicile cu care au obținut rezultatele din 1987.

A doua a plecat de la soții Robert și Lynn Koegel, de la University of California, Santa Barbara. Au pornit de la același A-B-C, dar în loc să structureze predarea și să folosească o recompensă artificială, au folosit recompense legate de interesele copilului, prezente în mediu în momentul acțiunii. Schimbau antecedentul ca să poată preda în rutinele de zi cu zi ale copilului. Strategia lor se numește PRT (Pivotal Response Treatment).

Din PRT au pornit mai multe modele: ESDM (Early Start Denver Model), JASPER (Joint Attention, Symbolic Play, Engagement, Regulation), Enhanced Milieu Teaching și Project ImPACT. Din 2014 ele sunt grupate sub numele NDBI (Naturalistic Developmental Behavioral Interventions, adică intervenții comportamentale de dezvoltare, naturaliste). Sunt considerate mult mai prietenoase cu copilul.

În 1994 Bondy și Frost, alți cercetători din acest domeniu, au dezvoltat un sistem alternativ de comunicare prin imagini, PECS (Picture Exchange Communication System). În mai multe studii s-a văzut că dezvoltă limbaj expresiv la peste 50% dintre copiii fără limbaj de peste 6 ani și la peste 80% dintre cei care îl adoptă de la 30 de luni.

Organismul care acreditează specialiștii în domeniu, BACB (Behavior Analyst Certification Board), a fost înființat în 1998 în Statele Unite.

Analiza Comportamentală Aplicată în România

În România intervenția de Analiză Comportamentală Aplicată a fost adusă prima dată de părinții unui copil diagnosticat cu autism infantil, cea mai severă formă, cu ajutorul unor specialiști din Marea Britanie. După ce a funcționat cu propriul copil, Damian și Cristina Nedescu au deschis în 2004 primul centru specializat în intervenții de Analiză Comportamentală Aplicată pentru copii cu autism, Centrul Horia Moțoi.

De atunci domeniul a crescut an de an. A apărut Conferința Internațională de Analiză Comportamentală Aplicată, au apărut mai multe centre specializate, cursuri postuniversitare de lungă durată în universități din România și programe naționale online de instruire și sprijin pentru părinți, precum AEP. Mai multe proiecte au pornit din activitatea lui Damian Nedescu: site-ul autism.ro, legea 151/2010 care a permis diagnosticul de autism la copii sub 3 ani, DAAL Autism Project care a adus în România modelul JASPER și Autism Educational Project, care a ajutat sute de familii să-și organizeze echipe de intervenție la domiciliu.

România a devenit în ultimii 20 de ani una din cele mai dezvoltate țări din Uniunea Europeană în ce privește serviciile de Analiză Comportamentală Aplicată pentru copii cu autism. Sute de copii diagnosticați inițial cu autism sever au ajuns din urmă copiii fără autism și au intrat în școli obișnuite fără însoțitor. Din acest motiv tot mai multe familii din Germania, Elveția, Suedia, Italia, Marea Britanie, Franța sau Luxemburg se mută pentru câțiva ani în România ca să le ofere copiilor cele mai bune servicii de Analiză Comportamentală Aplicată.

Ce faci de mâine

  1. Citește cum alegi un analist comportamental, ca să știi ce să întrebi.
  2. Dacă copilul tocmai a fost diagnosticat, caută o echipă care lucrează cu părintele în centru.
  3. Nu aștepta: studiile arată că un program intensiv început devreme contează cel mai mult.
Ai o întrebare sau vrei să ne spui ce te-a ajutat?Scrie-ne la contact@autismedu.ro.